Efectele violentei domestice

                       Efectele asupra copiilor

Copiii care traiesc intr-o familie violenta ajung sa dezvolte aceleasi comportamente ca si parintii lor. Indiferent de varsta, copiii sunt invatati ca violenta este o metoda eficienta de a controla alti oameni. Studiile au aratat ca adolescentii care traiesc intr-un mediu violent sunt urmatoarea generatie de agresori si victime.

Copiii din familiile violente invata ca:

* este acceptabil ca un barbat sa loveasca o femeie
* violenta este modul de a obtine ceea ce vrei
* oamenii mari au o putere pe care nu o folosesc cum trebuie
* barbatii care pedepsesc femeile si copiii sunt masculi adevarati
* exprimarea sentimentelor inseamna slabiciune
* nu vorbi despre violenta!
* nu avea incredere!
* nu simti!

Copiii care traiesc intr-un mediu violent sunt martori ai amenintarilor verbale, aruncarii obiectelor, batailor, amenintarilor cu arme, torturarii sexuale, incercarilor de sinucidere, crimelor. Copiii nu sunt numai martori, ci pot fi si victime in timpul acestor incidente.

Studiindu-se copiii care au ajuns in shelterele pentru victimele violentei domestice, au fost observate urmatoarele efecte ale violentei, in functie de stadiul de dezvoltare, indiferent daca un copil este martor sau victima a agresiunilor.

* Sugarii reactioneaza la mediul din jurul lor; cand sunt suparati plang, refuza mancarea sau se inchid in sine si sunt foarte susceptibili fata de deprivarea emotionala. Sunt foarte vulnerabili.
* Copii anteprescolari incep sa dezvolte incercari primare de a relationa cauzele de emotii; prezinta probleme de comportament cum ar fi imbolnaviri frecvente, timiditate profunda, stima de sine scazuta si probleme sociale la gradinita cum ar fi loviri, muscari sau contraziceri. La acest stadiu apar diferentele de gen.
* La varsta prescolara, copiii cred ca tot se invarte in jurul lor si este provocat de ei. Daca sunt martori ai violentelor sau abuzului, pot crede ca ei le-au provocat. Unele studii au aratat ca baietii prescolari au cele mai mari rate ale agresivitatii si cele mai multe probleme somatice, fata de alte grupe de varsta.
* Copiii de scoala primara, in special in stadiul tarziu, incep sa invete ca violenta este calea cea mai potrivita pentru a rezolva conflictele intr-o relatie. Deseori au probleme la teme iar la fetele din aceasta grupa de varsta au fost identificate cele mai ridicate nivele de agresivitate si depresie.
* Adolescentii vad violenta ca o problema a parintilor lor si deseori considera victima ca fiind vinovata. Conflictele dintre parinti au o influenta profunda asupra dezvoltarii adolescentilor si a comportamentului lor ca adulti si este cel mai puternic predictor al delincventei violente.

Simptome ascunse

In mod frecvent, sunt si multe simptome ascunse la copiii expusi la violenta in familie, cum ar fi atitudinile improprii fata de folosirea violentei in rezolvarea conflictelor; atitudini improprii fata de folosirea violentelor impotriva femeilor; acceptarea violentelor in relatiile intime; hipersenzitivitate fata de problemele din mediul familial; sentimentul ca sunt vinovati pentru violente.

Trebuie accentuat faptul ca, chiar daca nu exista dubiu ca copiii martori si/sau victime ale violentei domestice sunt afectati in plan comportamental, cognitiv si emotional, cercetarile nu sunt foarte concluzive in ceea ce priveste efectele definitive la nivelul sexului, varstei sau stadiului de dezvoltare. Inconsistentele sugereaza ca sunt multi factori care trebuie luati in considerare: durata si frecventa violentelor, rolul copilului in familie, numarul separarilor si mutarilor, dezavantajele sociale si economice.

     
                          Efectele asupra femeilor

In functie de tipul de abuz exercitat asupra lor, femeile prezinta anumite efecte la nivel psihic, fizic si social. Acestea au fost identificate prin contactele directe cu victimele, prin inregistrarea comportamentului lor.


Efectele psihologice
au fost identificate ca apartinand sindromului femeii batute, tratat ca si categorie separata in DSMIII (Manualul pentru diagnosticul si statistica tulburarilor mentale DSM-III, editat de Asociatia Psihiatrilor Americani, 1981) sub numele de stres posttraumatic.

Stresorul care produce acest sindrom poate fi extrem de dureros pentru aproape oricine, si de regula este experimentat cu o frica intensa, teroare si neajutorare. Cele mai comune traume implica o amenintare serioasa, fie a vietii, fie a integritatii corporale proprii sau o amenintare si vatamare serioasa a propriilor copii. Unii stresori produc frecvent tulburarea pe cand altii o produc numai ocazional.

Evenimentul traumatic poate fi reexperimentat intr-o varietate de moduri. De regula, persoana are amintiri recurente si intrusive ale evenimentului sau vise terifiante recurente in timpul carora evenimentul este retrait.

In afara de reexperimentarea traumei, exista o evitare permanenta a stimulilor asociati cu ea sau o diminuare a reactivitatii generale care nu era prezenta inainte de trauma. Diminuarea reactivitatii la lumea exterioara, denumita "insensibilitate psihica" sau "anestezie emotionala" incepe de regula curand dupa evenimentul traumatic. Persoana se poate plange de faptul ca se simte detasata sau instrainata de ceilalti oameni, ca si-a pierdut capacitatea de a mai fi interesata de activitatile placute anterior sau ca i-a scazut considerabil capacitatea de a simti emotii de orice tip, in special pe cele asociate cu intimitatea, tandretea si sexualitatea.

Simptomele persistente de alerta crescuta care nu erau prezente inaintea traumei includ dificultatile de adormire sau in a ramane adormit (cosmaruri recurente in cursul carora evenimentul este revivat, sunt acompaniate uneori de tulburari de somn mediane sau terminale), hipervigilenta si reactie de alarma exagerata. Unele victime se plang de dificultate in concentrare sau in realizarea sarcinilor.

Asociate acestui sindrom sunt simptomele de depresie si anxietate, iar in unele cazuri pot fi suficient de severe pentru a fi diagnosticate ca tulburare anxioasa sau tulburare depresiva. Pot exista simptome de tulburare mentala organica, ca de exemplu scaderea memoriei, dificultate de concentrare, labilitate emotionala, cefalee si vertij.

Deteriorarea pe care o implica acest sindrom poate fi usoara sau severa si afecteaza aproape fiecare aspect al vietii. Labilitatea emotionala, depresia si culpa pot conduce la un comportament autodestructiv sau la actiuni suicidare.

Se dezvolta o hipersenzitivitate la violenta potentiala si femeia, daca nu gaseste modalitati de aparare, atunci adopta mecanisme prin care sa faca fata si sa mentina potentialul violentei la un nivel minim. Dar unele femei se simt incapabile de a face acest lucru si atunci adopta o atitudine pasiva, de neajutorare. Acest comportament este numit "neputinta invatata". Acest concept a fost folosit pentru a explica reactiile femeii abuzate, sau mai degraba lipsa de reactii la repetatele abuzuri fizice, psihice si sexuale. Femeile declara ca se simt coplesite de aceste acte violente si de aceea le este dificil sa reactioneze altfel decat asteptand sa treaca "furtuna". Unele victime renunta la orice aparare si se asteapta oricand sa moara. Multe dintre ele, insa, se adapteaza la ceea ce se intampla in viata lor si isi schimba modul de a gandi, de a simti si de a rectiona pentru a fi cat mai in siguranta.

Roata puterii

Ciclul violentei

                                         Teoria violentei a lui Lenore Walker
FAZA I

* Pasul 1

* batai minore
* negarea furiei ajuta victima sa faca fata situatiei care spera cu disperare ca se va schimba
* victima invinovateste factorii exteriori; isi asuma vina pentru incident; aparenta acceptare pasiva declanseaza comportamentul violent iar agresorul nu mai are control.

* Pasul 2

* agresorul nu vrea sa faca public comportamentul lui, fiindu-i teama ca victima va spune ceva, devine tot mai agresiv
* agresorul tine victima captiva cu forta
* la victima apare sindromul neputintei invatate.

* Pasul 3

* pe masura ce faza I evolueaza, bataile se indesesc, furia escaladeaza, victima isi da seama ca va urma faza II si incearca sa controleze factorii externi: fara telefoane, fara galagie din partea copiilor
* in curand incercarile de a face fata vor esua.

* Pasul 4

* agresorul creste controlul treptat si brutal; victima devine tot mai incapabila sa se protejeze impotriva durerii si suferintei
* victima devine tot mai inchisa in sine; agresorul devine din ce in ce mai opresiv
* apar tensiuni de nesuportat
* cateodata victima declanseaza faza II pentru a pune capat tensiunilor, numai pentru ca "sa se termine odata".

FAZA II

* lipsa controlului
* lipsa anticiparii

* batai crunte cu efecte distructive
* dureaza, de obicei, intre 2 si 24 ore, uneori chiar o saptamana sau mai mult
* numai agresorul poate pune capat acestei faze
* riscul de aparitie al crimelor iar victimele considera scaparea ca inutila
* victima are un colaps emotional inttre 22 si 48 de ore dupa bataie. Cauta izolarea, de aceea doctorul nu o vede decat dupa ce s-a vindecat
* poate aparea si abuzul sexual

FAZA III

* O perioada neobisnuita de calm.

* agresorul este extrem de afectuos, dragut si chinuit de remuscari
* isi cere scuze si promite ca nu se va mai intampla
* agresorul crede ca-si poate pastra controlul
* crede ca victima a invatat o lectie asa ca nu va mai trebui sa o bata din nou
* promite ca va renunta la bautura
* convinge victima ca "a cerut-o", o face sa se simta vinovata ca a plecat, o face sa se simta responsabila
* agresorul promite ca va cauta ajutor numai daca victima ramane langa el.

* Victima vede ca agresorul este sincer si iubitor. Incepe sa creada ca asa sunt ei cu adevarat, este ceea ce au cautat intr-un partener. Victima crede ca daca il va ajuta, partenerul se va schimba. Apare o SIMBIOZA intre parteneri: fiecare e dependent de celalalt. In timpul fazei III, cand dragostea este intensa, se naste o legatura sufleteasca intre parteneri.

In faza III apar toate avantajele unei casnicii sau unui cuplu, victimei fiindu-I foarte greu sa plece sau sa puna capat relatiei.

ATITUDINEA CALMA SI IUBITOARE LASA LOC INCIDENTELOR MARUNTE DIN NOU. FAZA I REAPARE. UN NOU CICLU AL VIOLENTEI, AL BATAILOR REINCEPE.

Multe femei batute - si copiii lor - recunosc patternul comportamental al partenerului lor si incearca variate mecanisme de a face fata episodului violent si de a descreste intensitatea acestuia. De obicei, indiferent de ce face o femeie, aceasta tot este batuta. Multe femei abuzate se tem de represalii, se simt vinovate sau isi fac griji pentru situatia lor economica daca si-ar parasi partenerul. Familia este prinsa in aceasta spirala a ciclului violentei. Membrii familiei sunt izolati, imobilizati, speriati si defensivi. Toti se iluzioneaza ca totul se va schimba, dar nu fac nimic in mod real.

Acest model al ciclului violentei prezinta anumite diferente, de la o situatie la alta:

* desi ciclul violentei apare in majoritatea relatiilor violente, perioada dintre doua episoade violente poate varia de la zile, la saptamani sau luni
* nu toate femeile traiesc experienta violentei in acest fel; unele pot sa nu experimenteze faza "lunii de miere"
* ciclul violentei face referire doar la incidentul violent in sine si nu ia in considerare comportamentul dominant care se manifesta tot timpul
* nu ia in considerare toate formele de abuz, cum ar fi cel sexual, verbal, psihologic, spiritual, economic sau social
* conduce la un model de interventie in care abuzatorul este invatat sa-si controleze comportamentul violent prin managementul furiei, care nu ia in considerare si atitudinile si credintele despre statutul femeii.

Date despre violenta domestica...

        Violenta in familie (domestica) este diferita de alte tipuri de violente, pentru ca se produce in “spatele usilor inchise”, cu acordul tacit al tuturor prin neinterventie sau interventie ineficienta.

        Exista mai multe tipuri de violenta:
* Violenta psihologica - vizeaza emotiile unei persoane, in special ranile emotionale ce nu sunt vindecate. Cuvintele urmatoare sunt explemple de violenta emotionala: “Este vina ta ca…”
* Violenta mentala - se traduce prin acte de abuz de putere sau de control a unei persoane asupra alteia.Actele de violenta mentala cuprind toate gesturile si cuvintele care provoaca frica- terorizeaza, amenita, umilesc, insulta sau izoleaza o persoana de familia sau prietenii sai.
* Violenta fizica – insumeaza toate actele fizice care se fac cu intentia de a rani sau de a face rau uei persoane.
* Violenta sexuala – desemneaza actul sexual sau exploatarea sexuala, fara acordul persoanei. Actele care sunt considerate violenta sexuala sunt: expunerea unei persoane la un material pornografic, violul, agresare sexuala cu un obiect, violul conjugal sau intr-o relatie, hartuirea sexuala, folosirea unei persoane pentru satisfacerea propriei placeri, etc. Violenta sexuala se poate produce singura sau insotita de alte forme de violenta.
* Violenta verbala – se foloseste pentru a controla o persoana sau pentru a controla emotiile ei.Violenta verbala se poate prezenta sub diverse forme: tipete, insulte, insulte rasiale, ridiculizarea aspectului fizic, denigrare

      Pareri eronate privind violenta in familie, ce ne pot influenta negativ:
* Violenta domestica nu este atat de grava sau extinsa
* Bataia survine intr-un moment de pierdere a cumpatului
* Daca violenta ar fi asa de serioasa, femeia ar rupe relatia cu partenerul
* Violenta domestica apare numai in medii sarace si la persoane fara educatie
* Violenta apare mai frecvent in grupurile entice mai frecvent decat la grupurile majoritare
* Barbatii violenti sunt bolnavi mintal-doar 10% dintre ei sufera de tulburari mentale
* Consumul de alcool este o cauza a violentei domestice- alcoolul nu este cauza este efect
Date reale:
* Violenta in familie este o infractiune, prevazuta si sanctionata ca atare de Codul penal roman incepand cu anul 2000 (Legea 197/2000)
* Ea se manifesta fara deosebire, indiferent de varsta, sex, nivel de educatie sau clasa sociala, deopotriva la populatia majoritara si la minoritatile entice sau sexuale.
* Amploarea si gravitatea fenomenului sunt date de numarul mare al telefoanelor primate si a plangerilor inregistrate la politie, de numarul mare al femeilor –victime intalnite pe holurile camerei de urgenta a spitalelor.
* Violenta in familie este un fenomen negativ, reprobabil, indiferent cine este agresorul si cine este victima: femeie, barbat, copil, copil, varstnic.

      Cuzele violentei in familie sunt de ordin :
* Social- inradacinarea traditiei potrivit careia « barbatul este capul familiei » si el decide toate problemele legate de aceasta, la care se adauga obiceiul educarii copilului prin bataie,
* Economic- situarea a mai mult de jumatate din familiii sub pragul minim de saracie duce la amplificarea stress-ului cotidian. Nu trebuie uitat ca violenta domestica se manifesta la fel de des si in familiiile cu un nivel ridicat de educatie si bunastare.
* Politic-legislativ – considerarea familiei si a spatiului sau de vietuire ca fiind ca fiind tabu , de « neviolat » chiar si pentru organele legii si inexistenta, pana in 2000, a unor prevederi legale legate de violenta domestica in Codul Penal.
* Individual – personalitatea, temperamentul si caractelul indivizilor, sunt factori psihologici ai violentei in familie. De regula, in conditiile existentei unei personalitati dezechilibrate, cel puternic isi descarca agresivitatea asupra celui slab, parintii asupra copiilor, tinerii asupra varstnicilor.
* La acest ansamblul de cauze se mai aduga :
- deficiente ale sinstemului educational
- criza de autoritate in familie si scoala
- existenta unor medii de subcultura violenta si multe imperfectiuni ale legislatiei in vigoare.

Cum putem defini violenta...

         Aceasta a fost prima piedica pe care am intampinat-o atunci cand ne-am hotarat sa scriem despre acest subiect.
         Fiecare dintre noi stie foarte bine ce este violenta. Ea ne evoca in minte moarte, tortura, masacre, razboi, oprimare, criminalitate sau terorism, epurare si genocid. Intr-un registru mai putin dramatic, ne gandim la « lipsa de civilizatie », insulte si injurii, nepolitete si atitudini nerespectuoase.Cu toate ca e un fenomen atat de cunoscut, nu e usor sa ajungem la o definitie satisfacatoare si in acelasi timp consensuala. Unii evoca in mod spontan folosirea fortei si se focalizeaza asupra vatamarilor fizice,insa avand in vedere variabile juridice sau socio-institutionale, altii pun accentul pe transgresarea sau violarea normelor si in special pe cele care se refera la legalitate.
       Astfel dupa Dictionarul Explicativ al Limbii Romane definitia este urmatoarea: violent, -a, violenti, -te, adj. 1. Care se produce sau acţionează cu putere, cu intensitate, cu violenţă; intens, puternic, tare. 2. (Despre fiinţe) Care are accese de furie, care se lasă condus de mânie, care se înfurie uşor, care are manifestări nestăpânite; coleric, furtunos, impulsiv, nestăpânit.(Despre manifestări ale fiinţelor) Care arată violenţă, impulsivitate, nestăpânire, agresiune. 3. Care se face cu forţa; brutal, silnic. ♢ Moarte violentă = moarte produsă de un accident, de un act de violenţă sau de altă cauză nefirească. [Pr.: vi-o-] – Din fr. violent, lat. violentus, it. violento.
       Vreti sa stiti cum va puteti da seama cand este folosita violenta impotriva copiilor?de obicei copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente şi o condiţie fizică ce-i face uşor de recunoscut. Ei prezintă :
  * probleme fizice, boli inexplicabile, expuşi la accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică mai;
  * probleme emoţionale şi mentale: anxietate mărită, simţământ de culpabilitate, frica de abandon, izolare, mânie, frica de răniri şi moarte;
  * probleme psihologice: neîncredere în sine, depresie, comparare cu viaţa mai fericită a colegilor;
  * probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, enurezie, bătăi, fuga de acasă, sarcini la vârste mici, relaţii pentru a scăpa de acasă, mutilare, consum de droguri şi alcool, comportament defensiv cu minciuna;
  * Identificare cu eroi negativi.